Peștii din Cisterna Basilica: De ce sunt sub pământ?

Adânc sub străzile Istanbulului, Basilica Cistern ascunde o poveste neobișnuită. Dincolo de cele 336 de coloane antice, de misterioasele capete ale Meduzei și de reflexiile pline de atmosferă, acest rezervor subteran are o legătură surprinzătoare cu peștii. Timp de secole, peștii au făcut parte din istoria Basilica Cistern. Relatările istorice descriu oameni care îi prindeau sub casele lor, în timp ce unii vizitatori din zilele noastre au spus că au văzut pești înotând printre coloane. Dar de ce sunt pești în Basilica Cistern, cum au ajuns acolo și îi mai pot vedea vizitatorii astăzi? Răspunsurile dezvăluie o latură mai puțin cunoscută a unuia dintre cele mai fascinante monumente bizantine din Istanbul.

Există pești în Basilica Cistern în zilele noastre?

Peștii au trăit dintotdeauna în Basilica Cistern, iar unii vizitatori au continuat să spună că i-au văzut și în ultimii ani. Totuși, numărul exact al peștilor prezenți în prezent nu a fost confirmat independent, iar observarea lor nu este garantată. Basilica Cistern a fost construită inițial ca rezervor de apă, nu ca acvariu. Camera sa subterană depozita odinioară cantități enorme de apă pentru cartierul imperial al Constantinopolului.

Astăzi, rezervorul conține un strat de apă mult mai puțin adânc, aflat sub pasarele supraînălțate pentru vizitatori. Reflexiile coloanelor și iluminatul schimbător rămân printre cele mai recognoscibile caracteristici ale sale. Vizitatorii care privesc cu atenție în apă pot zări pești, deși vizibilitatea depinde de iluminare, de starea apei și de locul în care se află animalele. Peștii sunt un detaliu interesant din istoria Basilica Cistern, însă principalul motiv pentru a o vizita rămâne arhitectura sa bizantină extraordinară.

De ce sunt pești în Basilica Cistern?

Prezența peștilor în Basilica Cistern este legată de lunga sa istorie ca rezervor subteran de apă. Construită în timpul domniei împăratului bizantin Iustinian I, în secolul al VI-lea, cisterna colecta și stoca apa adusă prin sistemul extins de alimentare cu apă al Constantinopolului. De-a lungul timpului, peștii au devenit parte a mediului subteran. Prezența lor este consemnată în descrieri istorice, însă nu se știe exact când au apărut pentru prima dată și cum au fost introduși.

Peștii au pătruns prin vechiul sistem de alimentare cu apă?

O posibilitate este ca peștii să fi pătruns prin legăturile cu rețeaua istorică de alimentare cu apă sau să fi fost introduși după construirea rezervorului. Basilica Cistern primea apă din sistemul mai amplu de apeducte, canale și rezervoare care deserveau Constantinopolul. Astfel de legături oferă o posibilă explicație pentru felul în care viața acvatică putea ajunge într-un rezervor subteran.

Totuși, nu există dovezi istorice concludente care să identifice ruta exactă pe care au sosit primii pești. Pentru a înțelege cum ajungea apa la această structură subterană, explorați sistemul de alimentare cu apă al Constantinopolului bizantin.

Erau folosiți peștii pentru a testa calitatea apei?

O explicație populară sugerează că peștii erau ținuți în rezervoarele istorice de apă ca indicatori naturali ai calității apei. Potrivit acestei teorii, observarea supraviețuirii peștilor putea oferi un avertisment elementar cu privire la problemele apei.

Deși această idee este frecvent repetată în discuțiile despre sistemele antice de alimentare cu apă, nu există dovezi istorice solide care să ateste că peștii din Basilica Cistern au fost aduși inițial în mod special pentru testarea apei. Prin urmare, este mai potrivit să fie considerată o explicație neconfirmată, nu un fapt istoric dovedit.

Istoria peștilor din Basilica Cistern

Una dintre cele mai remarcabile relatări despre peștii din Basilica Cistern datează din secolul al XVI-lea.

Petrus Gyllius și peștii de sub Istanbul

În anii 1540, savantul francez Petrus Gyllius, cunoscut și sub numele de Pierre Gilles, a călătorit la Constantinopol pentru a cerceta monumentele antice ale orașului.  În timpul cercetărilor sale, a aflat că locuitorii care trăiau deasupra unei uriașe structuri subterane puteau scoate apă prin deschideri aflate sub casele lor. Unii locuitori prindeau chiar și pești din apa de dedesubt.

Urmând aceste relatări, Gyllius a explorat cu barca rezervorul subteran, navigând printre șirurile de coloane antice. În descrierea Cisternei Basilica, el menționează pești care trăiau în apele sale și localnici care îi prindeau la lumina torțelor. Această relatare este importantă deoarece confirmă prezența peștilor în cisternă cu secole înainte ca situl să devină o atracție turistică modernă.

Peștii în perioada otomană

După cucerirea otomană a Constantinopolului, în 1453, Cisterna Basilica a continuat să existe sub orașul aflat în expansiune. Deși noile sisteme de alimentare cu apă i-au diminuat treptat importanța, rezervorul subteran nu a fost uitat cu totul de locuitorii orașului. Oamenii care locuiau deasupra cisternei puteau avea în continuare acces la apa sa prin fântâni și deschizături. Relatările istorice despre pescuit sugerează că rezervorul a susținut viața acvatică cel puțin într-o parte a acestei perioade. Prin urmare, peștii fac parte din istoria cotidiană a cisternei, legând o structură monumentală bizantină de viețile locuitorilor de rând ai Istanbulului.

Ce fel de pești trăiesc în Basilica Cistern?

Peștii observați în Basilica Cistern sunt descriși de obicei ca pești de apă dulce, în special crapi. Crapii sunt asociați cu iazuri, lacuri și medii cu apă dulce cu curgere lentă, ceea ce explică de ce sunt adesea menționați în descrierile rezervoarelor istorice.

Cu toate acestea, speciile exacte prezente în prezent în Basilica Cistern nu au fost stabilite printr-un studiu biologic actualizat, disponibil publicului. Din acest motiv, vizitatorii nu ar trebui să presupună că fiecare pește vizibil în apă aparține unei anumite specii.

Cel mai interesant aspect al acestor pești nu este neapărat specia lor, ci faptul că viața acvatică este asociată acestei structuri subterane de sute de ani.

Ce s-a întâmplat cu peștii în timpul restaurării Basilica Cistern?

Basilica Cistern a trecut printr-un amplu proces de restaurare, finalizat în 2022. Proiectul s-a concentrat pe protejarea structurii antice și pe îmbunătățirea experienței vizitatorilor. Lucrările au inclus consolidarea clădirii, conservarea suprafețelor istorice, înlocuirea aleilor mai vechi din beton și instalarea unui nou sistem de iluminat. Aceste schimbări au transformat și aspectul apei de sub coloane.

Restaurarea a dus la îndepărtarea peștilor?

Există relatări diferite despre ce s-a întâmplat cu peștii în timpul procesului de restaurare. Unele relatări sugerează că peștii au fost mutați temporar, în timp ce alte descrieri și relatări ulterioare ale vizitatorilor indică faptul că peștii au continuat să poată fi văzuți în cisterna restaurată.

Nu este ușor să găsești o evidență completă, verificată public, a populației de pești de dinainte și de după restaurare. Prin urmare, ar fi inexact să afirmăm că toți peștii au fost îndepărtați definitiv sau că populația istorică a rămas neschimbată. Cert este că restaurarea a schimbat mediul vizitatorilor, în special pasarelele, iluminatul și aspectul apei.

Pot vizitatorii să vadă pești în Basilica Cistern?

Este posibil ca vizitatorii să zărească pești sub pasarele, dar apariția lor trebuie considerată o posibilitate, nu o parte garantată a experienței. Dacă sperați să-i vedeți, priviți cu atenție apa dintre coloane în timp ce explorați camera subterană.

Sfaturi pentru a zări peștii

• Observați apa în perioadele în care iluminatul variabil este mai puternic.
• Priviți dincolo de reflexiile cele mai puternice, unde mișcarea poate fi mai ușor de observat.
• Nu vă grăbiți de-a lungul pasarelelor desemnate.
• Evitați să folosiți blițul puternic atunci când fotografiați apa.
• Nu aruncați niciodată mâncare sau obiecte în rezervor.

Rețineți că Basilica Cistern este un monument istoric protejat, nu o atracție unde se hrănesc peștii.

Chiar dacă nu vedeți niciun pește în timpul vizitei, reflexiile, arhitectura și zidăria antică transformă experiența subterană într-una memorabilă.

De ce este Basilica Cistern încă plină cu apă?

Apa din Basilica Cistern este un indiciu important al scopului său inițial. Spre deosebire de un palat subteran sau de o sală ceremonială, clădirea a fost proiectată pentru a stoca apă pentru Constantinopol. Zidurile sale groase și impermeabile, tavanul boltit și coloanele dispuse cu grijă permiteau structurii să conțină un volum mare de apă, susținând în același timp clădirile și străzile de deasupra. Astăzi, apa rămasă contribuie la reflexiile distinctive pe care vizitatorii le asociază cu Basilica Cistern.

Coloanele iluminate par să se prelungească sub suprafață, creând un peisaj subteran aproape nesfârșit. Acest efect vizual îi ajută pe vizitatori să înțeleagă de ce monumentul este cunoscut în turcă drept Yerebatan Sarayı, adică Palatul Scufundat. Aflați mai multe despre structura subterană în ghidul nostru de arhitectură al Basilica Cistern.

Descoperiți Basilica Cistern dincolo de peștii săi

Deși peștii subterani au o istorie neobișnuită, în interiorul Basilica Cistern sunt multe alte lucruri de descoperit. Monumentul cuprinde 336 de coloane dispuse pe 12 rânduri, multe dintre pietre fiind refolosite din structuri romane mai vechi. Două sculpturi celebre ale capetelor Medusei susțin coloanele din apropierea capătului îndepărtat al încăperii. Pozițiile lor neobișnuite, pe o parte și cu capul în jos, rămân printre cele mai mari mistere ale cisternei. Descoperiți legendele și posibilele explicații în povestea capetelor Medusei noastră. Vizitatorii pot descoperi, de asemenea, Coloana Plângătoare, decorată elaborat, și pot observa îmbinarea arhitecturii antice cu iluminatul modern. Pentru a explora monumentul și a afla mai multe despre istoria sa, vizitatorii pot rezerva bilete de intrare la Basilica Cistern cu ghid audio sau pot opta pentru un tur ghidat. Rezervarea în avans poate ajuta la evitarea cozii pentru cumpărarea biletelor, însă toți vizitatorii trebuie să treacă în continuare prin controalele de securitate obligatorii.